Tocmai m-am intors de la Pina. Mai rar am trait o asemenea emotie ca asta traita acum. Filmul asta este absolut magnific. Cand te hotarasti sa te duci la el (si iti recomand sa o faci), du-te constient ca sufletul iti va fi golit si-ti va fi umplut cu ce vrea Pina sa ti-l umple.
Sufletul imi e epuizat si acum se odihneste intr-o lene dulce. Dansul asta vazut pe ecran mi-a patruns in cele mai adanci cotloane, parca mi-a rescris intreaga perceptie asupra vietii si a lumii. Muzica hipnotica te tine in scaun si te leaga de el incat nu mai vrei sa te ridici, nu mai vrei sa pleci. Nu cred ca am vazut vreun film la care oamenii sa nu se ridice in timp ce pe ecran apar creditele. Toti stateam de parca am fi vrut sa mai primim ceva. Nu ne saturasem… sau poate nu vroiam sa ne intoarcem in vietile noastre…
Mi-a ramas in minte o vorba de-a Pinei: “Trebuie sa cauti mereu, chiar fara sa stii ce cauti sau fara sa stii daca esti in directia buna” (citat aproximativ)
Mergi la Pina…
septembrie 16th, 2011 at 11:38 pm
Dap, absolut superb! Am scris şi eu impresiile de după vizionare, dar la câteva zile, imediat după nu cred că aş fi reuşit :)
Un festin de dans, muzică, teatru, culoare, trăire, reverie…
septembrie 16th, 2011 at 11:40 pm
am sa mai scriu si peste cateva zile. dar acum am simtit ca trebuie sa o fac imediat
septembrie 17th, 2011 at 1:16 am
Eu am simtit ca e un film la care ar trebui sa merg neaparat de la trailer si idee. Inca nu am apucat, dar o sa o fac. Un film la care as fi aplaudat daca nu aveam impresia ca as fi penibila a fost si “Midnight in Paris”
septembrie 17th, 2011 at 2:03 pm
Nu stiam nimic despre Pina, cine a fost, ce a facut. Nu am vazut trailerul, cred ca daca il vedeam mergeam mult mai curand la film. Dar de cand am vazut Cullberg Ballet la Bucuresti (mai ales cu Negro con Flores), acum 5-6 ani, am descoperit ca dansul contemporan poate fi tulburator de frumos si din cauza asta am stiut ca vreau sa vad filmul asta. Pentru a cauta acelasi tip de emotie.
Si am gasit ceea ce cautam…
septembrie 22nd, 2011 at 12:21 am
L-am vazut si eu si am fost placut surprinsa ca la sfarsit nu numai eu am simtit ca ar trebui sa aplaud si a aplaudat toata sala. Superb film si minunate substraturile, ideile si cum e prezentata conditia umana in diferite ipostaze.
septembrie 25th, 2011 at 12:16 pm
[...] Am văzut PINA, am fost în transă, am respirat altfel, am scris despre film şi a crescut inima în mine când impresii şi mai şi la Adina şi la Scorillo. [...]